Îmi plac atât de mult poveștile despre fotbal încât scriu despre ele, dar dacă nu ar avea cine să mi le povestească, nu ar mai exista ”Fotbalist în Bucovina”.
În această săptămână îl vom cunoaște pe Andrei Aileni, o persoană despre care am auzit multe povești. Poate mulți dintre voi îl știți pe Andrei de pe vremea când evolua pentru Foresta Fălticeni sau pentru Cetatea Suceava. În prezent, Andrei a ajuns la vârsta de 35 de ani, evoluează în Liga a IV-a la Șomuzul Preutești și totodată pe lângă cariera de profesor, acesta se ocupă de un număr destul de mare de copii a căror vis este de a deveni fotbaliști. Cine ar putea să-i ajute mai bine pe acești copii să-și îndeplinească visul dacă nu o persoană care cândva a trecut și ea prin acele etape. Bine, ar fi mai multe de spus despre Andrei, însă nu aș vrea să vă dau așa multe informații încă din introducere, cred că mai bine vă las să citiți un scurt rezumat al carierei lui:
”Cariera mea fotbalistică a început la 7 ani, la clubul de fotbal Foresta Fălticeni. Până la 14 ani am jucat la Foresta după care mi-am încercat norocul la o selecție, la Școala de fotbal Nicolae Dobrin din Pitești, o echipă care în acel timp era ceea ce este acum Academia Gheorghe Hagi! Am reușit să trec acele teste și să rămân acolo. Chiar dacă cu câteva zile înainte am avut examenul de Evaluare Națională(capacitate) acea selecție a fost primul examen adevărat, emoțiile, dorința de a reuși, au fost la o intensitate maximă. Următorii doi ani i-am petrecut la Pitești, unde eram coleg printre alții cu Răzvan Raț, Vasile Maftei, Marius Bilașco, Cristian Tănase, Cătălin Pulhac. Am devenit vicecamipon național în anul 1998 la Constanța, unde am jucat împotriva echipei din Brașov unde evoluau Marius Constantin și Romeo Surdu.
Acel turneu a fost cel care a atras atenția asupra mea echipei Dinamo București, unde am fost transferat alături de încă trei colegi de la Pitești. Timp de aproape 5 ani am evoluat la echipele de tineret, echipele satelit care activau în Liga a II-a (debutam la 16 ani în Liga a II-a) Poiana Câmpina și ARO Câmpulung Muscel și am cochetat și cu echipa de seniori unde am avut ocazia să fiu antrenat de Cornel Dinu, Cornel Țălnar, Ioan Andone. În anul 2003 au apărut niște probleme de sănătate, am fost forțat să iau o pauză de un an.
Am încercat să îmi relansez cariera, acasă la Fălticeni unde echipa a promovat în liga a treia. După un an la Juventus Fălticeni, am plecat la echipa din Suceava, echipă cu care am promovat în liga a doua.
După un an la Cetatea Suceava am mai jucat un an în fotbalul profesionist, la Laminorul Roman. În 2009 am decis să renunț la fotbalul profesionist și să încep cariera didactică, iar la Mălini am găsit locul potrivit, unde să îmbin meseria de profesor și cea de antrenor. La Mălini am reușit ca și antrenor-jucător performanța de a promova în liga a treia, alături de niște colegi deosebiți și de mare caracter.
Din anul 2016 am înființat la Fălticeni un club destinat fotbalului juvenil, Foresta Fălticeni 2016, unde ne dorim educație și sport pentru noua generație, să-i ajutam să-și descopere drumul în viata. La 7 ani tata m-a luat de mână și m-a dus la fotbal ajutându-mă să îmi găsesc drumul în viață. La această școală de fotbal vreau să-i ajutăm și noi pe copii să fie mai buni.
Aș vrea să închei cu cel mai important lucru din viața mea, familia, și aș vrea să-i mulțumesc soției, Alina care mă sprijină în tot ceea ce fac, iar de când în viața noastră au apărut cele două minuni Ilinca și Albert toată lumea noastră se învârte în jurul lor. În acest moment viața mea este un permanent un-doi între fotbal și familie”
Acel turneu a fost cel care a atras atenția asupra mea echipei Dinamo București, unde am fost transferat alături de încă trei colegi de la Pitești. Timp de aproape 5 ani am evoluat la echipele de tineret, echipele satelit care activau în Liga a II-a (debutam la 16 ani în Liga a II-a) Poiana Câmpina și ARO Câmpulung Muscel și am cochetat și cu echipa de seniori unde am avut ocazia să fiu antrenat de Cornel Dinu, Cornel Țălnar, Ioan Andone. În anul 2003 au apărut niște probleme de sănătate, am fost forțat să iau o pauză de un an.
Am încercat să îmi relansez cariera, acasă la Fălticeni unde echipa a promovat în liga a treia. După un an la Juventus Fălticeni, am plecat la echipa din Suceava, echipă cu care am promovat în liga a doua.
După un an la Cetatea Suceava am mai jucat un an în fotbalul profesionist, la Laminorul Roman. În 2009 am decis să renunț la fotbalul profesionist și să încep cariera didactică, iar la Mălini am găsit locul potrivit, unde să îmbin meseria de profesor și cea de antrenor. La Mălini am reușit ca și antrenor-jucător performanța de a promova în liga a treia, alături de niște colegi deosebiți și de mare caracter.
În fotbalul județean am mai jucat la Șomuzul Fălticeni, iar momentan sunt jucător la Șomuzul Preutești, o echipă cu niște suporteri minunați și împătimiți, unde Primăria comunei sprijină necondiționat echipa de fotbal. 
Din anul 2016 am înființat la Fălticeni un club destinat fotbalului juvenil, Foresta Fălticeni 2016, unde ne dorim educație și sport pentru noua generație, să-i ajutam să-și descopere drumul în viata. La 7 ani tata m-a luat de mână și m-a dus la fotbal ajutându-mă să îmi găsesc drumul în viață. La această școală de fotbal vreau să-i ajutăm și noi pe copii să fie mai buni.
Aș vrea să închei cu cel mai important lucru din viața mea, familia, și aș vrea să-i mulțumesc soției, Alina care mă sprijină în tot ceea ce fac, iar de când în viața noastră au apărut cele două minuni Ilinca și Albert toată lumea noastră se învârte în jurul lor. În acest moment viața mea este un permanent un-doi între fotbal și familie”Mă bucur foarte mult de faptul că Andrei a înființat acea echipă de fotbal dedicată celor mici și cred eu că va face o treabă foarte bună. Cei mici au nevoie să fie antrenați de persoane care au muncit din greu pentru a obține performanțele pe care și le-au propus, iar Andrei este una dintre aceste persoane, o persoană care poate să le împărtășească din secretele reușitelor sale. Mult succes, Andrei!
Așadar am reușit să cunoaștem până acum povestea a zece fotbaliști cu job-uri diferite și totodată caractere deosebite, iar județul nostru are chiar zeci de astfel de exemple. Ajută-ne să cunoaștem povestea altui fotbalist pentru care fotbalul nu este singura meserie pe care o practică. Dacă știi pe cineva ca Andrei Aileni, Ioan Vlăduț Gheorghe, Vasile Solcan, Daniel Cristescu, Ion Lupăștean, Șerban Macsim, Cătălin Vasiliu, Vlăduț Amariței, Florin Sava și Oto Andrei Negură, te rugăm să ne scrii în privat, iar noi vom contacta persoana respectivă.
Articol scris de: Adrian Negru
