Andreea Maria Buburuzan și Ioana Bianca Ciobanu sunt două dintre cele mai frumoase fete din arbitrajul românesc.
De-a lungul timpului am cunoscut poveștile a mai multor sportivi din fotbalul județean, dar astăzi vom cunoaște povestea a două fete pasionate de fotbal pe care le-am cunoscut de-a lungul anilor pe terenurile din județ. Două fete de viitor și de mare perspectivă a arbitrajului de care cu siguranță vom mai auzi și peste ceva timp. Sunt convins de faptul că veți rămâne surprinși de poveștile lor și de cum își împart timpul între pasiune și facultate. Știu că introducerea mea contează mai puțin când este vorba despre astfel de articole, așa că propun să le cunaoștem poveșile Andreei și Biancăi:
„Pasiunea mea pentru fotbal?! Am crescut într-o familie numeroasă, majoritatea făcea sport indiferent de vârstă. Îmi aduc aminte, cu plăcere primul meci al meu cu tata și frații mei, a fost foarte dificil, ei jucând fotbal de mult timp, eu încercând să învăț cât mai multe lucruri, nu totul era așa simplu. Tata a fost cel care m-a susținut de mică, mama nu era de acord ca o fată să joace fotbal. Totul a început în clasa a IX-a, primul meci oficial cu liceul, prima deplasare în lumea fotbalului. Apoi totul a început treptat, în clasa a X-a am luat decizia de a mă muta în oraș pentru a juca la CS Armonia Fălticeni, această plecare nu a fost ușoară, eu crescând la țară, alături de familia mea, viața la oraș a venit ca o lovitură în procesul meu de dezvoltare, o pot numi chiar o treaptă a maturizării mele. Desigur că practicând acest sport, au apărut și alte pasiunii, precum arbitrajul.
Mereu mă simțeam nedreptățită de unii arbitri, eu vedeam din interior anumite lucruri, ei aplicau legile din exterior și totul s-a legat când am primit o singură întrebare «Când este un gol valabil?», întrebarea aceasta le-aș pune-o tuturor fotbaliștilor, desigur pare foarte ușoară? Și pentru mine a fost așa, dar consultând legea nu prea a fost corect ceea ce am răspuns la momentul respectiv. Am decis să fac cursurile pentru arbitraj, deși știam că o să fie foarte dificil pentru o fată să țină piept atâtor părți masculine. Am fost prezentă la multe meciuri din județ, încercam să învăț cât mai multe, am ajuns să am primul meci la juniori, cei de la Cîmpulung au fost puțin speriați de primul meu meci, dar cu multă răbdare am promovat la Liga a V-a și apoi la Liga a IV-a. În acest moment sunt mulțumită de ce fac, îmi doresc să cresc cât mai mult în arbitraj, avem în județ oameni minunați, avem susținere, trebuie doar să vrem.
Îmi aduc aminte de toate îndrumările primite și vreau pe această cale să îi mulțumesc domnului președinte Ciprian Anton, pentru toată susținerea și încrederea pe care el o oferă tuturor, indiferent de vârstă, vechime, dacă tu îți dorești și muncești și el vede toate aceste rezultate, te va ajuta. Cea mai frumoasă amintire în arbitraj, a fost chiar iarna aceasta, la un meci amical al Forestei Suceava, într-o vreme cumplită, dar mă bucurăm că am avut posibilitatea de a arbitra la un așa nivel. Mă bucur că fac parte din lumea aceasta a sportului, prin aplicarea legii în arbitraj, am început să studiez legea în adevăratul sens al cuvântului.
Sunt studentă la Poliția Locală în cadrul USV, sper că aceasta meserie să mă pregătească și mai mult, pentru a putea face față oricărui obstacol.”, povestit Andreea Maria Buburuzan.
Ioana Bianca Ciobanu, ca și prietena ei este studentă la Poliția Locală în cadrul USV, iar cel mai probabil pasiunea pentru acest sport le-a adus împreună în lumea acestui fenomen.
”Pasiunea mea pentru fotbal a început încă de când eram mică, tocmai de când jucam fotbal cu gașca de băieți pe «tarlaua» satului. Această pasiune s-a aprofundat când am început să fac parte din echipa de fotbal ACS Armonia Dolhești pe la vârsta de 12 ani. Aici mi-am desfășurat cea mai frumoasă perioadă de 4 ani cel mai mult ca portar.
Pe la începutul anului 2014, antrenorul Irimia Marcel organiza niște cursuri de arbitraj. Banale pentru mine pe timpul acela, deoarece nu știam ce înseamnă cu adevărat și nu știam «cu ce se mănâncă». După multă pregătire alături de șeful comisiei Fălticeni, Blanariu Alexandru, am ajuns și în fața primului meci la Liga a V-a, Broșteni – Pârteștii de Jos. Deși a fost pe o vreme foarte defavorabilă, a fost meciul prin care am prins încrederea de care aveam nevoie pentru a practica această pasiune deși aș fi avut și multe motive să renunț.
Mă bucur că am avut ocazia să mă aflu lângă persoane care m-au încurajat mereu și care au fost alături de mine și după meciurile mai putin plăcute din campionatul județean (domnul președinte Ciprian Anton și Pișta Andrei). Pe lângă faptul că am început să arbitrez la juniori republicani, îmi doresc ca în viitorul apropiat să ajung la Liga a III-a. Fotbalul județean pentru o fată nu este ușor deși pare floare la ureche, să ții piept atâtor bărbați este dificil, deoarece mulți bărbați cred că ne pot intimida rapid cu un comportament mai agresiv.
Atât Andreea Maria Buburuzan cât și Ioana Bianca Ciobanu sunt două fete tinere de perspectivă care fac fotbalul județean mai frumos. 🙂 Totuși este de apreciat faptul că de la un meci la altul au evoluții foarte bune din punct de vedere al arbitrajului, iar prin aceste jocuri acumulează experiența care le va ajuta să-și îndeplinească obiectivele.
Articol scris de: Adrian Negru
