În urmă cu 20 de ani, Eugen Huțu era unul dintre cele mai influente personaje din fotbalul românesc. Preluase Foresta din ligile inferioare, reușise să o aducă din ”păduricea fălticenilor până în jungla diviziei naționale” după cum titrau ziarele vremii, mutase clubul pe stadionul Areni, iar orice însemnase fotbalul sucevean până în acel moment pălea în fața ambițiilor uriașe ale lui Huțu.
Putem spune că Eugen Huțu a avut la începutul anilor 2000 pentru Foresta un impact asemănător cu cel avut mai târziu de Valeriu Iftime în fotbalul botoșănean. Ascensiunea sa, succesul, victoriile, perioada înfloritoare în care a condus destinele echipei care uluia pe toată lumea după celebrul thriller din groapă contra campioanei Dinamo, totul a dispărut la fel de repede cum a apărut.
Timpul a ținut cu Eugen Huțu. După două decenii, Suceava nu a mai atins gloria fotbalistică, așa cum a anticipat chiar el. Justiția i-a demonstrat nevinovăția, însă nimeni și nimic nu l-au mai putut convinge să revină acolo de unde a fost alungat.
Vineri, omul de care se leagă cele mai frumoase amintiri ale Forestei, s-a stins măcinat de boli și singurătate. A murit reușind să-și țină promisiunea, nu s-a mai întors niciodată în orașul celor care l-au urât.
Dumnezeu să te odihnească în pace, Eugen Huțu!
Articol scris de: Marian Silviu
