Uneori e bine măcar pentru câteva momente să uităm de lupta Forestei pentru promovare, de rădăuțenii lui Goe și Bălan, de ambiția și determinarea Șomuzului dar și de proiectele noastre dedicate fotbalului județean.
Nostalgia face parte din viața fiecărei persoane iar nostalgia cu privire la fotbal stârnește de multe ori sentimente nebănuite. Acum mai bine de jumătate de an cu degetele tremurând pe tastatură scriam primul articol pentru ceea ce astăzi se numește SportSV.ro. Era un articol despre primul Campionat Mondial din istorie, unul la care a luat parte și naționala noastră. Astăzi o să vă vorbesc tot despre o ediție a campionatului mondial, una mai actuală dar totuși una peste care au trecut multe decenii. În lumea fotbalului există o vorbă cum că “sportul rege” a devenit “modern”o dată cu Campionatul Mondial din Mexic 1970.
Se spune că de atunci a dispărut formula cu 4-5 atacanți în teren iar antrenorii au pus accentul pe tactică. Tocmai despre participarea României la Guadalajara vreau astăzi să vă vorbesc. Calificată la turneul final din America de Nord, dintr-o grupă cu Elveția, Grecia și Portugalia, România pleca în Mexic încrezătoare în forțele ei. Repartizarea în grupa mondialului a fost una extrem de dificilă, tricolorii urmând să întâlnească Brazilia, Anglia și Cehoslovacia. Primul meci a fost pierdut cu 0 la 1 în fața “naționalei albionului”. Patru zile mai târziu urmând să învingem Cehoslovacia.
Ultimul meci din grupă ne-a adus față în față, Brazilia marelui Pelé. Le-am ținut piept sud-americanilor, pierzând doar la un gol diferența, 2 la 3. Povestea aceasta nu poate fi cu adevărat frumoasă dacă nu o să vă spun și câteva lucruri despre lotul de jucători. Conduă de marele Angelo Niculescu, naționala de atunci avea în componență jucători precum: Niculae Lupescu (tatăl lui Ionuț Lupescu), Cornel Dinu, Ion “Liță” Dumitru, Mircea Lucescu și intenționat am lăsat la urmă numele uriașului “Gicu” Dobrin. Considerat la acea vreme cel mai bun fotbalist român Dobrin nu a fost folosit niciun minut la turneul mexican.
Angelo Niculescu și-a motivat decizia de a nu-l utiliza pe “gâscan” din cauza escapadelor sale nocturne și lipsa unei atitudini corespunzătoare în timpul antrenamentelor. Acest episod rămâne și astăzi unul dintre cele mai controversate momente din istoria naționale de fotbal a României. La 50 de ani distanță, mulți dintre acești eroi nu se mai află printre noi iar alții își trăiesc în liniște bătrânețea.
Se spune că, indiferent de cum e finalul, în viață, cel mai greu e să uiți. Astăzi, o dată în plus, a fost despre “performanțele voastre și amintirile noastre”. NOAPTE BUNĂ EROILOR, ORIUNDE VĂ AFLAȚI!!
Articol scris de: Dragoș Negură
